Cele 100,000 (în 2011 s-a estimat că există 5 milioane de fungi) de specii de fungi sunt răspândite pe tot globul, pe animale vii sau moarte, pe plante, în aer, pe sol și în apa. Foarte multe dintre acestea fiind însă atât de mici încât nu se pot observa cu ochiul liber, Ele pot supraviețui chiar și în medii extreme precum: deșert, zone cu concentrație mare de sare sau în adâncurile oceanelor. Mai nou s-a descoperit că sunt specii care există și supraviețuiesc în spațiu.
Unele specii de ciuperci rezistă la doze mari de UV și chiar la radiațiile din spațiu.
Dacă intrați pe site-ul NASA o să vedeți că pe data de 12/07/2016 au publicat un experiment despre Creșterea și Supraviețuirea Fungilor Colorați în Spațiu.
Au vrut să vadă ce efect are o gravitație redusă și radiațiile cosmice asupra creșterii și supraviețuirii fungilor.
Acest experiment a arătat că ciupercile pot crește în interiorul navelor spațiale și chiar pot să descompună mâncare și alte materiale organice în condiții de umiditate (acest experiment a fost condus de către o echipă de cercetători din România).
Rusia prin programul spațial MIR a descoperit o specie de ciupercă care este complet necunoscută planetei noastre.
Ei au descoperit un strat subțire ca o pânză care acopera geamul navetei spațiale, reducând vizibiliatea. Gazda - o bacterie amestecată cu niște fungi începuse să descompună geamul din quartz și rama din titan a ferestrei.
Dar să continuăm cu lucruri mai pământești ca ne abatem de la subiect.
***
Ciupercile sunt foarte importante pentru ecosistem. Alături de bacterii, fungii sunt cei care descompun materialul vegetal și animal în nutrienți.
Fungii sunt folosiți în medicină, ne ajută să facem antibiotice (penicilina, imunosupresor), vitamine și tratamente anti-cancer.
Tratamentele pentru tuberculoză, sifilis și lepră se datorează fungilor.
Unele specii de ciuperci sunt folosite în China ca medicamente naturiste.
Ganoderma lucidum - este folosit pentru vitaminizare, este considerat un remediu tradițional de peste 2000 de ani.
Agaricus subrufescens sau ciuperca zeilor - îți întărește sistemul imunitar.
Ciupercile sunt des folosite în alimentație. Fungi din drojdie ne ajută să facem pâine, pizza etc.
Iar pentru cei care consumă băuturi alcoolice, să știți ca tot datorită drojdiilor este făcută fermentarea care produce alcoolul.
Fungii mai sunt folosiți în brânzeturi și diverse preparate din carne.
Ciupercile mai pot fi consumate direct - Agaricus bisporus.
La nivel mondial se produc circa 1,5 milioane tone ciuperci anual. Pe plan european se produce aproximativ 60% din această cantitate, adică în jur de 900.000 tone, principalele țări producătoare de ciuperci fiind Franța, Polonia, Italia și Ungaria. Dintre toate speciile de ciuperci, românii preferă specia Agaricus (Champignon), în timp ce în străinătate este mult mai apreciată specia Pleurotus
Ciupercile mai sunt folosite în agricultură ca metode de combatere și control biologic (pesticide bio). Sunt bune în combaterea căpușelor, lacustelor etc.
***
Boletus Chrysenteron. Este o specie sălbatică, descoperită de un francez, Jean Baptiste Francois Pierre Bulliard în anul 1789.
Apare în lunile V- XI în pădurile de rășinoase și foioase din toată emisfera nordică. Este o specie comestibilă dar relativ perisabilă, are un miros de fructe și gust dulceag. Este de marime medie.
În România, Basarabia și Bucovina de Nord se dezvoltă, izolat sau în grupuri, prin păduri de conifere și de foioase, în special pe mușchii de pădure, pe povârnișuri și poteci ierboase, începând din iunie până toamna târziu, în noiembrie.
Este comestibilă.
Mirosul este fructuos, unii spun „de pădure” și gustul foarte plăcut.
Specimenele ajunse la maturitate deplină pot cântări aproximativ 1 kg. Este o specie care este răspândită pe toată Europa. Își au habitatul pe suprafețe dominate de arbori de stejar, pin, molid castan, mesteacăn, fag și brad. Dau roade din vară până în toamnă, după ploi abundente.
Boletus edulis este comestibil, și este considerat o ciupercă de calitate superioară ca aromă și textură. Carnea este albă, tare, cu gust ușor de alune și carne, cu miros plăcut și textură fină și cremoasă.
Tylopilus felleus în popor numit și Fierea Pădurii. Descoperită în 1788 de savantul francez Pierre Bulliard. În România și Basarabia, se dezvoltă în păduri de foioase sub fagi și stejari, de asemenea în păduri de conifere, prin luminișuri între pini și molizi, adeseori în anii umezi. În perioade secetoase apar foarte rar, din iunie până în octombrie. Cu miros delicat și gust amar.
Suillus bovinus a fost descoperită de Carl Linnaeus în 1753.
O găsești în pădurile de conifere din Europa, inclusiv în zonele subalpine. Cel mai des apare în pădurile de pin.
Este o specie comestibilă, are gust fad de aceea nu este prea apreciată de bucătari. Aroma îi este intensificată prin uscare.
Este comestibilă, deși nu este foarte apreciată de către bucătari, este de obicei folosită la supe, tocane ori prăjite. Dacă nu se îndepărtează, învelișul ciupercii poate provoca indigestii.
Este o ciupercă de o calitate inferioară, dar în zone cu influență slavă sunt considerate delicatese. Nu rezistă mult timp după recoltare și nu se pretează la uscare.
Poate provoca reacții alergice sau probleme de digestie la unii oameni. Este bine să îndepărtați cuticula și piciorul ciupercii înainte de consum.
O găsesti în pădurile de conifere.
În România, Basarabia și Bucovina de Nord se dezvoltă întotdeauna sub mesteceni, în păduri, prin câmpii, mlaștini, solitar sau în grupuri mici, din iunie până în octombrie.
Ea este bună numai în tinerețea timpurie, fiind compactă și tare, devenind repede moale, cu miros slab, dar plăcut și gust mediu.
Acest soi nu este așa de gustos. Buretele devine repede foarte spongios și astfel nefolositor pentru bucătărie.
Această ciupercă consumată crudă, poate să genereze reacții adverse, la copii sau persoane cu un aparat digestiv sensibil. Poate provoca intoxicații ușoare de natură gastrointestinală. Astfel, ciupercile acestui soi ar trebui să fie consumate numai bine prăjite sau gătite.
Are miros slab și plăcut cu gust delicios. Carnea albă se oxidează, odată tăiată, spre un negru-albastru sau se înroșește.
Bureții pot fi tăiați felii și congelați sau uscați. S-a afirmat că, specia Leccinum versipelle, consumată crudă, poate să genereze reacții adverse, ba chiar intoxicații ușoare. Astfel, ea este de consumat numai prăjită sau gătită.
https://www.infoplease.com/space-fungus
https://www.nasa.gov/
https://ro.wikipedia.org
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu