Îmbunătățirea solului

   O etapă pe care mulți grădinari o sar. Dar eu îi acord o foarte mare atenție.

Pământul dintr-o gradină este cel mai important element, este temelia oricărei culturi sau amenajări.

   O grădină neîngrijită duce de obicei spre un sol sărăcit/epuizat ori de proastă calitate.

Metodele simple de îmbunătățire a solului din curtea dumneavostră sunt: adăugare de pământ fertil (mraniță sau un pământ de o calitate superioară), nisip și îngrășământ (chimic sau organic).

   Dacă vă hotărâți să adăugați pământ fertil trebuie să adăugați cel putin un strat de 8 cm. 

Eu de obicei foloseam un strat de 15 cm de adaos.

  Mranița este gunoi de grajd bine fermentat + materie vegetala descompusă. Este cea mai simplă și cea mai bună metodă de îmbunătățire a solului.

Metodele mai complexe de remediere a solului necesită instrumente precum: Conductometru de sol, pH-metru, Umidometru, Lizimetru și multe alte instrumente. Apoi se folosesc amendamente precum dolomită, gunoi de grajd, compost, îngrășăminte speciale, microelemente sau macroelemente.

Nu faceți abuz de îngrășăminte chimice. Excesul este foarte dăunător atât pentru mediu
cât și pentru om.

     Ca elemente fertilizatoare ecologice eu folosesc, de obicei, frunze, iarbă uscată sau resturi vegetale precum ramuri tocate mărunt sau rumeguș, etc. Cam tot ce trebuie să arunci din curtea unui client poți folosi ca îngrășământ la noua ta lucrarea. Tot ce trebuie să faci este să o încorporezi în sol la 30 cm în toamnă și să aștepți până în primăvară.

      Trebuie să fii atent ca resturile vegetale să nu fie bolnave.

    Sfat: nu săpați mai adânc de 30 cm, pământul sub această cotă nu mai este fertil. Amestecându-l cu cel de la suprafață scădeți calitatea stratului superior.

    Dacă aveți probleme cu PH-ul, puteți folosi amendamente. 

        Un sol acid se poate "repara"prin folosirea compușilor cu calciu precum: piatra de var, varul ars, varul stins, dolomită, etc.

        Un sol alcalin se poate remedia prin folosirea următoarelor amendamente: gipsul, fosfogipsul, clorura de calciu, sulfatul de aluminiu, praful de lignită.

       

      Dacă vreți să aveți o curte frumos amenajată sau o grădină de legume care să vă producă la capacitate maximă fără să va bateți capul cu îmbunătățirea solului.

   Puteți folosi specii de plante adaptate la solul din curtea dumneavoastră.

     De exemplu: afinul, rododendronul și unele specii de trandafiri preferă un PH mai mic de 6. La fel și cartofi, castraveți sau căpșunile.

Iar migdalul, muscatele și crizantemele prefera un sol alcalin. varza, asparagusul și prazul suportă un un ph de aproape 8.

Înainte să vă apucați de decopertat toată curtea, să știți că pentru orice tip de sol există un tip de plantă.
         Într-un sol umed putem planta: Cornus alba, Weigela sau Hosta.
         Într-un sol nisipos putem planta rădăcinoase.
         Intr-un sol argilos se poate planta: Inul decorativ sau  Coada șoricelului.

În activitatea mea am readus la viață peste 50 de grădini cu solul sărăcit.

P.S. Am observat că acum e un fel de modă să se adauge nisip în pământul din grădină. 

   Nisipul se încălzește repede și foarte tare vara iar în perioada ierni se răcește foarte rău.

Aveți grijă ce candidate de nisip folosiți.

Linkuri care au legătură cu acest articol: care-sunt-limitele-admise-pentru-fertilizarea-cu-azot-in-2017

Scarificarea gazonului

În fiecare toamnă scarificarea gazonului este obligatorie.

    A nu se confunda scarificarea cu aerisirea. Sunt complet diferite.

        Opțional se mai poate executa procedura și în primăvara.

              Scarificarea de primăvara, e recomandată să se execute doar cu grebla de frunze (orice daună făcută firului de iarbă este o posibilă sursă de boală).

                   Vara se scarifică doar dacă uscăturile din gazon depășesc 45%. Iar după, se recomandă aplicarea unui îngrășământ, de preferat unul cu dizolvare treptată (pentru a nu arde peluza).
Lunile recomandate pentru scarificare sunt Martie (să fie peste 8 grade timp de o săptămână) și Aprilie sau cel târziu în Mai. Iar toamna în Septembrie - Octombrie, cel târziu în Noiembrie (dacă temperatura nu scade sub 8 grade). 

Ajută la :  - eliminarea mucegaiului de zăpadă.

                 - un aspect plăcut ierbii, (un verde frumos).

                 - la înfrățirea gazonului.

                 - îngrășământul să ajungă în contact cu solul.

                 - circulația aerului - aerarea gazonului.

                 - elimină mușchiul din gazon

      Scarificarea se poate face manual sau cu ajutorul utilajelor.

Nu recomand să se facă scarificarea gazonului mai tânăr de 1 - 2 ani.

     Nu recomand să se facă procesul de scarificare când solul este prea ud.

          Nu se face operațiunea pe caniculă sau peluzelor care suferă de lipsa apei.
               Nu se scarifica iarna.

Secretele de meseriași:

               - înainte de scarificare e bine de a tunde iarba - ușurează procesul.

               - scarificarea e bine s-o faci în cel putin 2 sensuri - o eficiență ridicată.

               - e recomandat s-o faci dimineața - nu se deshidratează gazonul.

               - închide sistemul de irigat și/sau evită ziua cu riscuri de averse - scade riscul de îmbolnăvire

               - după ce strângi uscăturile poți tunde din nou - dă un aspect mai plăcut și ajută la curățarea uscăturilor.

               - peste 2 - 3 zile dai o stropire cu îngrășământ foliar - îl pune repede pe picioare.

               - execută operațiunea de scarificare pe cât posibil cu grebla de frunze - rănește mai puțin firul de iarbă.

               - după ce se scarifică peluza poți adăuga niște semințe drajonate de gazon -  pentru îndesirea gazonului.
               - uscăturile eliminate sunt foarte bune la compost.

                             

Studiile și experiența mea de peste 10 ani din domeniu sunt un bun argument să vă convingă.

ă